1. Poate ANAF să ceară partajul?
Da, dar în anumite condiții. Regula este că bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți (art. 353 alin. 1 Cod civil). Totuși, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, „însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale” (art. 353 alin. 2 Cod civil).
Bunurile astfel împărțite devin bunuri proprii (art. 353 alin. 3 Cod civil). Executarea fiscală se poate îndrepta apoi numai asupra bunurilor atribuite soțului debitor prin partaj sau asupra sultei care i se cuvine (art. 242 alin. 1 Cod procedură fiscală).
2. Ce trebuie verificat de la început
Regulile de mai jos privesc bunurile comune ale soților căsătoriți sub regimul comunității legale.
- Natura datoriei. Se verifică dacă datoria este personală a unuia dintre soți sau o obligație pentru care soții răspund cu bunurile comune (art. 351 Cod civil: de exemplu, obligațiile contractate împreună sau cele pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei). Partajul la cererea creditorului, în condițiile art. 353, privește datoriile personale ale unui soț.
- Urmărirea prealabilă a bunurilor proprii. Creditorul trebuie să fi urmărit mai întâi bunurile proprii ale soțului debitor. Simpla existență a datoriei nu dovedește această condiție.
- Întinderea partajului. Creditorul poate cere partajul numai al bunurilor comune necesare pentru acoperirea creanței. Dacă soții au mai multe bunuri comune, nu este justificată, de regulă, împărțirea tuturor. Când există un singur apartament, faptul că datoria este mai mică decât partea soțului debitor nu împiedică, prin el însuși, partajul întregului apartament.
- Cota fiecărui soț. Cota se stabilește pe baza contribuției fiecăruia atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală (art. 357 alin. 2 Cod civil). Soțul care invocă o contribuție mai mare trebuie să o dovedească.
- Situația imobilului. Se verifică extrasul de carte funciară, ipotecile și celelalte sarcini. În executarea fiscală, spațiul minim locuit de debitor și familia sa nu poate fi executat (art. 242 alin. 3 Cod procedură fiscală), cu excepția creanțelor fiscale rezultate din săvârșirea de infracțiuni (alin. 4). Protecția nu face însă întregul apartament neexecutabil.
3. Cum este împărțit apartamentul și de ce contează
Regula este împărțirea în natură. Un apartament nu este, de regulă, comod partajabil în natură, așa că instanța fie îl atribuie unuia dintre soți, cu obligația de a-i plăti celuilalt o sultă, fie dispune vânzarea lui și împărțirea prețului (art. 676 Cod civil). La atribuire, instanța ține seama, după caz, de acordul părților, de mărimea cotelor, de natura bunului, de domiciliul și ocupația părților și de alte împrejurări asemănătoare (art. 988 Cod procedură civilă).
Dacă apartamentul este atribuit soțului debitor, celălalt soț primește dreptul la sultă. Pentru plata ei, legea îi acordă o ipotecă legală asupra apartamentului (art. 2386 pct. 5 Cod civil). Dacă apartamentul este ulterior vândut silit, recuperarea sultei depinde de înscrierea ipotecii în cartea funciară, de rangul garanțiilor și de prețul obținut. Ipoteca trebuie, așadar, înscrisă cât mai repede.
O soluție poate fi atribuirea apartamentului către soțul fără datorii (art. 990 Cod procedură civilă). Acesta plătește sulta, pe care ANAF o poate popri pentru stingerea datoriei soțului debitor (art. 236 Cod procedură fiscală). Admiterea depinde de împrejurările cauzei, inclusiv de posibilitatea plății sultei. Dacă este admisă, familia își poate păstra locuința, iar creditorul își poate recupera, total sau parțial, creanța.
4. Termene și strategie procesuală
- Apărările, probele și cererea de atribuire se pregătesc încă de la prima instanță. În apel nu se pot formula pretenții noi (art. 478 alin. 3 Cod procedură civilă), iar o cerere formulată abia atunci riscă să fie contestată.
- Hotărârea de partaj este supusă numai apelului, în termen de 30 de zile de la comunicare (art. 995 alin. 3 și art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă). Încheierea de admitere în principiu se atacă odată cu fondul (art. 987).
- Depășirea termenului atrage, de regulă, decăderea. Repunerea în termen este posibilă numai în condiții stricte, pentru motive temeinic justificate (art. 186 Cod procedură civilă).
5. Ce documente să pregătiți
- actul de dobândire a apartamentului și extrasul de carte funciară;
- eventuala convenție matrimonială;
- dovezile privind contribuția fiecărui soț la dobândirea bunului și la obligațiile comune;
- actele de executare primite de la ANAF: titlul executoriu, somațiile, popririle;
- cererea de chemare în judecată și actele din dosarul de partaj.
Concluzie
Partajul cerut de ANAF nu înseamnă automat pierderea locuinței. Condițiile legale trebuie verificate cu atenție, iar soțul fără datorii are argumente și instrumente proprii, de la cererea de atribuire la ipoteca pentru sultă, pe care trebuie să le folosească la timp.